Stema Vicovu de Sus

Vicov Media
Promovarea WEB a orasului Vicovu de Sus

Romania Veni... Vidi... Vicov
Log in or register ?
Saturday, 19 August 2017
Europa

PORTUL POPULAR SI FOLCLORUL AUTENTIC DIN VICOVU DE SUS


Costume populare

 

Comuna Vicovu de Sus este o localitate bucovineana cu o vechime, atestata documentar, de peste 500 de ani. Este deosebit de frumoasa prin asezarea sa, prin arhitectura si interiorul caselor, prin harnicia oamenilor si prin farmecul costumului popular.
Portul popular vicovean este vechi. Chiar daca au intervenit schimbari in ceea ce priveste materia prima folosita, totusi costumul popular si-a pastrat caracterele specifice in croi si componenta a pieselor. Unele piese de port strict necesare (camasile, catrintele, itarii) au ramas neschimbate, iar accesoriile au cunoscut, in decursul vremii, o serie de modificari.
Categoriile de piese de port nu se diferentiaza prea mult dupa varsta si stare sociala , ci doar dupa sex. Atat costumul femeiesc cat si cel barbatesc este, aproape in intregime, lucrat in casa de mainile harnice si pricepute ale celor care il poarta. Si astazi, ca si in trecut, materia prima o constituie tesatura din lana, in, canepa sau bumbac, iar culorile de baza ale fondului este alb si negru.


COSTUMUL FEMEIESC
Se compune din : camasa cu poale, catrinta intinsa cu franghie sau brau, bundita, sumanul sau cojocul, opincile, ghetele sau pantofii, iar podoabele capului sunt baticurile.
" Camasa, este piesa cea mai importanta. Ea dovedeste priceperea, iscusinta, maiestria si bunul gust al fiecarei femei. Este o camasa dreapta, croita din panza de in. partea din fata poate avea o deschizatura sau poate fi incretita in partea de sus. Manicile sunt tot drepte. Camasile sunt impodobite cu bumbac colorat, fire de matase sau margele. Unele au modele pe stani (din fata si din spate), dar cele mai multe si mai tineresti sunt cu altita cusuta cu motive diferite, dispuse in linii paralele, orizontale. Sub altita, o portiune mai ingusta numita "bratara" sau "incretala" desparte altita de "gaurile" care ornamenteaza maneca in siruri verticale sau oblice. Bratara este intr-o singura culoare sau cel mult in doua culori foarte apropiate. Manecile, partea de jos si cea de sus a camasii sunt tivite frumos cu gaurele si apoi, cu acul de crosetat se fac diferite modele. Camasa foarte veche era cusuta cu margele. Femeile in varsta renunta la modelele cu colorit mai vesel si isi confectioneaza camasi in culori sobre, albul sau negrul fiind culorile de baza.
" Catrinta (prigitoarea) este nelipsita din portul popular traditional femeiesc. Este o tesatura din lana, dreptunghiulara, care infasoara partea de la mijloc in jos, peste poalele camasii. Pentru a putea pasii mai usor, uneori femeile ridicau un colt al catrintei si il prindeau "in brau" (in mijloc, in talie). Tesatura aceasta se face in casa, in 4 ite, folosindu-se lana toarsa foarte fin. Lungimea difera. In partea din spate este o portiune fara nici o dunga, in rest catrinta are dungi verticale de diferite culori, dar intotdeauna pe fond negru. Dungile acestea se numesc "varste". Pe orizontal in partea de sus si in deosebi in parte de jos sunt "batele", colorate in general in nuante diferite de rosu. Catrinta se poarta atat vara cat si iarna.
" Franghia (braul) este o fasie lunga de tesatura, cu care se incinge mijlocul, peste catrinta. Este confectionata din lana de cea mai buna calitate si poate fi mai lata sau mai ingusta, cu diferite ornamente "alese" cu mana, in stative.
" Incaltamintea femeiasca este constituita, la costumele vechi, din opinci legate cu nojite din lana neagra care se purtau peste ciorapi din lana, impletiti cu andrelele, in modele cat mai frumoase. Opincile "ingurzite" erau din piele de porc. Cei mai instariti comandau femeilor ghete sau cizme. Acum, la costum se poarta incaltaminte din comert.
" Sumanul este o haina pe care o purtau atat femeile cat si barbatii. Croit din dimie alba sau neagra, sumanul se purta primavara, toamna sau iarna. Sumanul lung sau scurt, drept sau cu clini cere multa munca. Tesatura de lana trebuie data la piua. Nu se gaseste oriunde o piua, asa ca sumanul devine o piesa din ce in ce mai rara. Sumanul este cusut de anumiti mesteri sumanari, care il impodobesc cu modele ornamentale din siret, numit "rasad".
" Bundita, pieptarul si cojocul sunt iarasi obiecte de imbracaminte femeiasca si barbateasca. Toate sunt din piele. Oamenii in varsta purtau pieptare, un fel de cojoace fara maneci. Partile din fata si uneori poalele pieptarelor au cusute modele florale, direct pe piele. Marginile sunt garnisite cu "prim" tesut sau cu blana de miel. Cine avea posibilitate adauga si blana de dihor. Cea care nu lipseste de la nici un costum popular este bundita. Ornamentele sunt mai bogate ca la pieptare, iar materialele folosite sunt firele de lana, matase, bumbac sau margele. Primul este natural, lat, din blana neagra sau brumarie de miel. Cojoacele mai simple sau mai bogat impodobite, intregesc portul popular vicovean in timpul friguros.
" Podoabele capului sunt o caracteristica a portului popular. Fetele poarta capul descoperit uneori, in timp ce femeile maritate trebuie sa-si acopere complet parul, conform unei traditii indepartate. Fetele de maritat purtau "gate" (un fel de impletitura a suvitelor de par, pe crestetul capului, fixata cu un cerc de lemn de tei si impodobita cu margele, panglici si flori.
Basmalele (baticurile) sau tulpanele erau tesaturi lucrate in casa sau cumparate. Cele cumparate erau din casmir. Cea mai veche podoaba de cap este insa stergarul, numit panzatura. Obiceiul cerea ca panzatura sa fie purtata obligatoriu, incepand cu prima duminica de dupa nunta. Acest stergar avea forma dreptunghiulara, tesut in diferite motive din bumbac sau in de culoare alba. Fiindca la tesut se foloseau multe ite, ele se numeau "itate". El se fixa pe cap cu ajutorul unor ace lucrate mestesugit. Acum nu se poarta decat foarte rar, in ocazii deosebite.


COSTUMUL BARBATESC
Ca si cel femeiesc, costumul barbatesc este alcatuit din piese de stricta necesitate, care imbraca corpul in orice anotimp si ocazie :
" Camasa barbateasca de sarbatoare este croita din doua parti (fata si spate), lungi pana la genunchi sau ceva mai sus. In jurul gatului au o bentita cusuta cu modele diferite pe fond negru, numita "ciupag". La camasile mai noi se folosesc gulere. La maneci in fata si la poale sunt cusute sau tesute motive geometrice sau florale, cu bumbac alb, negru sau in culori. Ornamentele florale se pot realiza si cu margele. La persoanele tinere modelele sunt mai late, iar la cei varstnici sunt mai inguste sau pot fi si fara modele. Indiferent cum sunt modelele, toate camasile sunt tivite la maneci si la poale, sunt lucrate "in gaurele" si au crosetati sau lucrati cu acul niste "coltisori".
" Itarii sunt confectionati in intregime in casa - tesut, croit, cusut. In talie, itarul se lega cu "bracinari" o sfoara din canepa. Lucrat in mai multe ite, itarul este din bumbac si lana sau din bumbac si in, numai de culoare alba. Forma lor initiala era stransa pe picior, acum croiala fiind mai lejera. In zilele foarte reci, barbatii purtau "cioareci" din panura (dimie) alba. Barbatul isi strange mijlocul peste camasa cu un brau barbatesc. Acesta este mai lung si mai lat, tesut in trei culori (rosu, galben, albastru) sau cu "alesatura" (dupa tehnica covoarelor), pe fond negru, cu anumite motive florale.
" Chimirul (cureaua) este lucrat de anumiti mesteri curelari. Cureaua lata avea ornamente presate pe pielea naturala sau cusute migalos cu margele. Chimirele presate sunt cele mai vechi si au o valoare artistica mult mai mare.
" Incaltamintea barbateasca se compune din opinci sau cizme (ciubote). Opinca, asemanatoare cu cea a femeii, se purta vara si iarna. Treptat, opincile au fost inlocuite cu cizmele lungi negre, din piele de vitel.
" Palariile si caciulile (cusmele). Palaria din pasla neagra, cu borurile putin intoarse, se purta in zilele mai putin friguroase. Cusmele se poarta aproape in toate anotimpurile. Este confectionata din blana de miel de culoare neagra sau brumarie.
" Bundita, cojocul si sumanul sunt la fel ca si la costumul femeiesc.
" Traistuta este o alta piesa de uz gospodaresc care intregeste ansamblul general al portului popular si este purtata atat de femei cat si de barbati. Traistutele sunt tesute din lana, in 2 sau 4 ite, ornamentate cu carouri, in care domina albul, negrul si rosul. Sunt sustinute de baiere, care au acelasi mod de lucru ca si franghiile. Purtate pe umar sau in mana, traistutele erau de nelipsit, chiar la costumul mirelui. Mirele o purta obligatoriu la sold, trecand baierul de-a curmezisul pieptului.
Costumul popular vicovean pastreaza elementele de veche traditie la care fiecare generatie a adaugat noi elemente artistice. In felul acesta, costumul este o marturie a preocuparii omului de a-si pune in valoare farmecul si insusirile pe care i le-a dat Dumnezeu.
Harnicia, bunul gust si priceperea fetelor a fost si este un criteriu de apreciere, prezent in cantecul popular:
"Poti sa fii mire-mpacat
Ca mireasa ti-ai luat,
Stie-a tese, stie-a coase,
Stie-a purta haine frumoase
Mestera-I la cusatura
Si la vorbele-I di gura."